Nici primele zile a lunii iulie nu mi-au adus succesele mult aşteptate la concursuri.
De fapt nici nu mă aşteptam la mult mai mult, dar totuşi speram, poate intră ceva. Totuşi sunt mulţumit cu rezultatul de la Berlin, deşi este loc şi de mai bine. Însă încet-încet se termină sezonul zborurilor cu porumbeii maturi, (deşi mai sunt concursuri unde se mai pot înbunătăţii rezultatele) caut deja motivul care a condus la nereuşita deplină a sezonului.
În primul rând trebuie să recunosc, (după cum am mai accentuat) că nici porumbei de calitate, ca mai înainte nu am avut. În anii trecuţi 2007, 2008, 2009 am pierdut prea mulţi pui şi porumbei buni, în special de acasă, dar şi de la concursuri, ca să rămână fără urmări în rezultate.
Nici în acest an nu m-a ocolit această neşansă, pierzând la data de 2.VII. deodată de acasă 11 pui, iar în zilele imediat următoare încă trei. Nu pot explica fenomenul, s-au speriat de ceva către ora 20:30 şi nu s-au lăsat jos, făcând ture în jurul crescătoriei şi după lăsarea întunericului. A doua zi dimineaţă s-au întors, dar lipseau 11 pui de diferite vârste. Am mai auzit de cazuri asemănătoare în această vară şi la alţi crescători din zonă.
Cauza principală a insucceselor la concursuri, pe lângă calitatea porumbeilor, cred că trebuie căutat în special în programul zborurilor. Ruta maratoanelor organizată de zona 2 şi 3 fiind în altă direcţie decât Berlinul şi ca să pot participa cu şanse reale la Concursul Naţional am fost nevoit să fac două echipe pentru zboruri de maraton. Una din porumbeii din 2009 pe care i-am trimis la Straubing, iar cei mai bătrâni la Berlin. Din această cauză nu am putut obţine rezultate mulţumitoare nici de la Brno, lipsind de acolo porumbeii de doi ani trimişi la Straubing, care însă trebuiau angajaţi numai la anul la maratoane. Pe lângă faptul că porumbeii mei sunt mai tardivi, nici efectiv destul de numeros nu am ca să-mi pot permite participarea cu porumbei de doi ani la zborurile de peste 900 km.
Cu zborul de la Berlin sunt oarecum mulţumit, dar totuşi se putea şi mai bine, mai ales că m-am concentrat aproape exclusiv pe acest concurs, neglijând într-un fel pe celelalte.
Alte evenimente mai deosebite în prima parte a lunii, nu am avut. Am vaccinat puii pentru paramixoviroză, am continuat alimentaţia cum am scris şi data trecută. S-a mai întors un porumbel din primul zbor a puilor din 2010. După cât a fost de obosit, cred că nu era prea departe, maximum 50 km, deci mai sunt braconieri (hoţi de porumbei) şi în zona noastră.
duminică, 17 iulie 2011
sâmbătă, 9 iulie 2011
Clasament Online Berlin
De acum încep emoţiile: 2011.VII.9 6:30. şi ţin până .......... 2011.VII.10!
După cum se vede primii sosiţii au o viteză relativ mare, deci probabil au zburat şi în timpul nopţii. A fost o noapte cu cer senin şi Lună aproape plină (pe la 22:30 ziua precedentă).
Luând ca şi comparaţie zborul de la Barcelona, cu lansare tot de ieri, cred că şi aceşti porumbei făceau faţă şi acolo.
Felicitări celor cu primele sosiri!
Baftă vă urez tuturor participanţilor!!
Pentru cei care sunt interesaţi vă prezint şi câteva repere de conparaţii din trecutul nu prea îndepărtat.
ALDORF 2009.VIII.1 9:00, CLUBUL MARATON
WÜRZBURG 2008.VII.11 14:30
Iată şi porumbeii sosiţi de la Berlin:
559106/2008 9.VII.2011 12:54:25 
559102/2008 9.VII.2011 13:17:47
179102/2004 9.VII.2011 14:11:57
joi, 7 iulie 2011
Determinarea caracterelor
Acest fenomen încerc să vă demonstrez prin două mecanisme cele mai simple: determinarea sexului şi determinarea culorii la porumbei.
Ţin să menţionez că pe lângă aceste mechanisme mai sunt numeroase alte ,,trucuri" mult mai complicate pe care nici eu nu le ştiu.
Cromosomii sunt de două feluri: cromosomi autosomali şi sex cromosomi .
Cei sexuali diferă de ceilalţi din punct de vedere a formei şi a mărimii. După cât ştiu eu nu deţin prea multe informaţii, dar ei sunt aceea care determină sexul viitorului produs.
Pe cât timp ceilalţi perechi de cromosomi au forme identice, cei care determină sexul au forme diferite, iar în funcţie de forma lui au fost denumite de oameni de ştiinţă cromosomi X şi cromosom Y la mamiferi , iar la păsări, peşti şi la fluturi X si 0 (sau Z şi W).
În cazul mamiferelor femelele deţin două cromosomi X (XX), ia masculii unu de X şi unu de Y (XZ).
La păsări este puţin mai altfel, masculul deţine XX iar femela XY.
Cu ocazia producerii celulelor sexuale vor apare celule cu un cromosom X, sau Y, iar cu ocazia fecundării şi refacerii numărului cromosomilor vor apare iarăşi femele (XX) şi masculi (XY).
Cum se întâmplă cu moştenirea culorilor? Relaţia între gene care determină culoarea la porumbei este de obicei dominanţă - recesivitate, sau intermediară.
Pe un cromosom se află gena unei singure culoare, dar fiindcă celulele corpului conţin cromosomii în pereche, este posibil ca un exemplar să posedă un cromosom care determină culoarea albă, iar celălalt culoarea neagră a porumbelului. În acest caz dacă intervine regula dominanţei-recesivităţii, se va manifesta numai culoarea dominantă ex. neagra. Dacă este vorba de mecanismul de moştenire intermediară atunci vom obţine o culoare intermediară între alb şi negru ex cenuşie.
În general la porumbeii voiajori mecanismul de determinare a culorpi este dominanţă-recesivitate.
Problema se complică cu apariţia diferitelor desene a penajului, iar la porumbei de ornament intervin şi alte mecanisme genetice mult mai complicate.
La voiajori ca să fie mai simplă hai să zicem că sunt două feluri de porumbei cea ce priveşte intensitatea culorii penajului: guţi, de culoare mai închise, spre negru şi de culoare mai deschise spre albastru (cenuşie). Relaţia dintre ele fiind gutul domină asupra culorii deschise.
Desenul penajului: solzat şi cu dungi. Relaţia între ele solzatul domină asupra celor cu dungi.
Practic aceste caractere apar obligatoriu deodată la un porumbel, deci vom avea solzaţi închişi, solzaţi guţi albaşrti.
Numai existenţa acestor două factori, vom avea patru fenotipuri (aspectul exterior, şi anume: albastru deschis, albastru închis, solzat deschis, solzat închis) diferite şi trei genotipuri pentru desen (aspect a culorii din punctul de vedere a genelor şi anume: homozigoţi albaştri, homozigoţi solzaţi şi heterozigoţi albaştri - solzaţi) şi trei pentru intensitatea culorii.
Asemănător se întâmplă şi cu culoarea roşie a porumbelului voiajor, numai că de această dată gena care determină culoarea se găseşte pe cromosomul care determină şi sexul porumbelului (genă sexlincată). Deci cum femelele au un singur cromosom X pe care se găseşte gena culorii roşie, ei nu pot să transmită decât această culoare, masculii în schimb pot fii heterozigoţi la culoare, având două cromosomi XX. Culoarea roşie fiind dominantă toate exemplarele care conţin gena vor fi roşii. Deci o femelă roşie nu poate să aibă numai pui masculi roşii, în schimb ficele ei pot fi şi de alte culori în funcţie de culoarea masculului. Masculii roşii dacă sunt heterozigoţi pe culoarea roşie vor avea pui şi roşi şi guţi (albaştri sau albaştri-solzaţi). Cei care sunt homozigoţi pe culoarea roşie (mai rar se întâmplă) vor avea numai pui roşii. Intensitatea şi desenul culorii va fi determinat cum am explicat şi la culoarea normală (albastru şi gut).
Ţin să menţionez că acest mecanism este valabil aşa numai la culoarea roşie clasică şi numai la voiajori, la ornament intervin alte mecanisme.
Mai sunt şi alte aspecte care se moştenesc asemănător, cum ar fi culoarea ochilor, dar şi altele mai greu observabile.
În caretea lui Anker se explică puţin mai altfel, dar esenţa este aceaşi.
Nu am găsit o explicaţie referitor la penele albe în cazul poumbeilor tărcaţi şi cei cu pene albe în aripă.
Ştiu că aceste aspecte sunt mai puţin importante în cazul rezultatelor porumbeilor voiajori, dar totuşi sunt de părere că merită studiate, dacă nu de alta, atunci ca să nu fiţi păcăliţi de alţii, sau să vă daţi seama de eventualele pui bastarzi din propria crescătorie.
Ţin să menţionez că pe lângă aceste mechanisme mai sunt numeroase alte ,,trucuri" mult mai complicate pe care nici eu nu le ştiu.
Cromosomii sunt de două feluri: cromosomi autosomali şi sex cromosomi .
Cei sexuali diferă de ceilalţi din punct de vedere a formei şi a mărimii. După cât ştiu eu nu deţin prea multe informaţii, dar ei sunt aceea care determină sexul viitorului produs.
Pe cât timp ceilalţi perechi de cromosomi au forme identice, cei care determină sexul au forme diferite, iar în funcţie de forma lui au fost denumite de oameni de ştiinţă cromosomi X şi cromosom Y la mamiferi , iar la păsări, peşti şi la fluturi X si 0 (sau Z şi W).
În cazul mamiferelor femelele deţin două cromosomi X (XX), ia masculii unu de X şi unu de Y (XZ).
La păsări este puţin mai altfel, masculul deţine XX iar femela XY.
Cu ocazia producerii celulelor sexuale vor apare celule cu un cromosom X, sau Y, iar cu ocazia fecundării şi refacerii numărului cromosomilor vor apare iarăşi femele (XX) şi masculi (XY).
Cum se întâmplă cu moştenirea culorilor? Relaţia între gene care determină culoarea la porumbei este de obicei dominanţă - recesivitate, sau intermediară.
Pe un cromosom se află gena unei singure culoare, dar fiindcă celulele corpului conţin cromosomii în pereche, este posibil ca un exemplar să posedă un cromosom care determină culoarea albă, iar celălalt culoarea neagră a porumbelului. În acest caz dacă intervine regula dominanţei-recesivităţii, se va manifesta numai culoarea dominantă ex. neagra. Dacă este vorba de mecanismul de moştenire intermediară atunci vom obţine o culoare intermediară între alb şi negru ex cenuşie.
În general la porumbeii voiajori mecanismul de determinare a culorpi este dominanţă-recesivitate.
Problema se complică cu apariţia diferitelor desene a penajului, iar la porumbei de ornament intervin şi alte mecanisme genetice mult mai complicate.
La voiajori ca să fie mai simplă hai să zicem că sunt două feluri de porumbei cea ce priveşte intensitatea culorii penajului: guţi, de culoare mai închise, spre negru şi de culoare mai deschise spre albastru (cenuşie). Relaţia dintre ele fiind gutul domină asupra culorii deschise.
Desenul penajului: solzat şi cu dungi. Relaţia între ele solzatul domină asupra celor cu dungi.
Practic aceste caractere apar obligatoriu deodată la un porumbel, deci vom avea solzaţi închişi, solzaţi guţi albaşrti.
Numai existenţa acestor două factori, vom avea patru fenotipuri (aspectul exterior, şi anume: albastru deschis, albastru închis, solzat deschis, solzat închis) diferite şi trei genotipuri pentru desen (aspect a culorii din punctul de vedere a genelor şi anume: homozigoţi albaştri, homozigoţi solzaţi şi heterozigoţi albaştri - solzaţi) şi trei pentru intensitatea culorii.
Asemănător se întâmplă şi cu culoarea roşie a porumbelului voiajor, numai că de această dată gena care determină culoarea se găseşte pe cromosomul care determină şi sexul porumbelului (genă sexlincată). Deci cum femelele au un singur cromosom X pe care se găseşte gena culorii roşie, ei nu pot să transmită decât această culoare, masculii în schimb pot fii heterozigoţi la culoare, având două cromosomi XX. Culoarea roşie fiind dominantă toate exemplarele care conţin gena vor fi roşii. Deci o femelă roşie nu poate să aibă numai pui masculi roşii, în schimb ficele ei pot fi şi de alte culori în funcţie de culoarea masculului. Masculii roşii dacă sunt heterozigoţi pe culoarea roşie vor avea pui şi roşi şi guţi (albaştri sau albaştri-solzaţi). Cei care sunt homozigoţi pe culoarea roşie (mai rar se întâmplă) vor avea numai pui roşii. Intensitatea şi desenul culorii va fi determinat cum am explicat şi la culoarea normală (albastru şi gut).
Ţin să menţionez că acest mecanism este valabil aşa numai la culoarea roşie clasică şi numai la voiajori, la ornament intervin alte mecanisme.
Mai sunt şi alte aspecte care se moştenesc asemănător, cum ar fi culoarea ochilor, dar şi altele mai greu observabile.
În caretea lui Anker se explică puţin mai altfel, dar esenţa este aceaşi.
Nu am găsit o explicaţie referitor la penele albe în cazul poumbeilor tărcaţi şi cei cu pene albe în aripă.
Ştiu că aceste aspecte sunt mai puţin importante în cazul rezultatelor porumbeilor voiajori, dar totuşi sunt de părere că merită studiate, dacă nu de alta, atunci ca să nu fiţi păcăliţi de alţii, sau să vă daţi seama de eventualele pui bastarzi din propria crescătorie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)