miercuri, 6 iunie 2012

Primele concursuri al sezonului 2012

În ultima vreme am cam neglijat conducerea blogului.
Nu pot să zic că nu au fost evenimente destule, ba chiar am avut prea multe de făcut în preajma porumbeilor şi încă multe alte preocupări profesionale, caracteristice sezonului.
Cu foarte mare repeziciune au trecut primele concursuri, care sunt considerate de mine ca şi antrenamente, dar de obicei prevestesc rezultatele bune sau mediocre din următoarea parte a sezonului.
De această dată nu se anunţă nimic spectaculos nici în sezonul 2012. Am avut numai clasări mediocre, nici un porumbel nu a reuşit să se claseze pe primele locuri de mai multe ori. Totuşi rezultatele sunt promiţătoare, obţinând de obicei clasări destul de numeroase la aceste cinci concursuri scurte, cea ce mă face să sper în continuare.
În primele două decade a lunii am folosit în hrană un amestec din două sortimente luate din comerţ, de calitate destul de bună într-o proporţie de cc 60% şi încă 15% porumb, 15% grâu şi 10% orz. În afară de faptul că în apă de băut am administrat Naturalin, alt tratament nu am făcut în timpul concursurilor.
După al cincilea concurs şi înainte cu două săptămâni faţă de primul fond am făcut un tratament cu Enteroguard cinci zile, după care le-am dat Gervit şi drojdie de bere. La sfârşitul săptămânii în care am tratat porumbeii, nu i-am trimis la concurs.
De la porumbeii mai bătrâni de doi ani am luat prima serie de pui la vârsta de 6-7 zile, iar pe cei de un an i-am lăsat să crească câte un pui. De aceea năpârlirea remigelor primare nu a început încă la bătrâni, dar la yarlingi am găsit deja pene aruncate.
După zece ani de văduvie, anul asta am decis să zbor porumbeii la natural. Probabil rezultatele vor fi mai puţin constante, dar sper că pot să mă ocup de porumbei mai cu plăcere. Totuşi porumbeii au un program zilnic: dimineaţa zboară liber o oră după ora 6:30, iar seara la fel după ora 18:00. În restul zilei sunt închişi, dar odată pe săptămână îi las liberi toată ziua şi le asigur apă pentru îmbăiat.
Prima serie de pui, 26 de bucăţi, au ieşit afară în jurul datei de 20 mai, iar momentan cei mai mari dintre ei deja zboară. Sunt frumoşi şi sănătoşi. A doua serie au ieşit din ou şi se dezvoltă frumos.

Acum, după terminarea primului concurs de fond-demifond, deja pot să vă relatez că nu am reuşit să obţin nici de această dată rezultate spectaculoase, nici ca şi clasări în frunte şi nici ca număr de porumbei clasaţi. A fost un concurs cu viteze mari, cu vânt din spate, ceea ce nu favorizează de obicei rezultatele porumbeilor mei.
Sper că creşterea distanţelor va mai diminua şi handicapul rezultat în urma intrării porumbeilor în noua volieră, fiindcă la majoritatea concursurilor porumbeii după întoarcere au pierdut 1 - 2, ba chiar şi mai multe minute la intrare. În timp ce puii nici nu se gândesc, cei bătrâni şi acum mai ezită să găsească uşa volierei.
Luni, deja am început pregătirea porumbeilor pentru fonduri mai lungi şi pentru maratoane, lăsându-i mai mult liber şi alimentându-i puţin mai bine. Administrez numai boabe luate la sac, amestec format din cele patru sortimente luate, iar în apă de băut pun câte 10 ml de oţet de mere la 2 litrii de apă.
Cei pregătiţi pentru maratoane, caut să aibă ou proaspete în cuib, sau ou în preajma eclozionării. Din păcate însă am câţiva masculi, care au rămas fără femele, iar rezultatele lor (cred că din acestă cauză) lasă mult de dorit.

luni, 14 mai 2012

Un caz interesant

Mai înainte am scris într-un articol despre diferenţa între porumbeii de viteză - demifond şi fond - maraton. Nu ca şi aspect exterior mă interesează subiectul, ci mai mult din punctul de vedere a comportamentului porumbelului cu ocazia zborului. În aceea postare am arătat că nu în viteza de zbor a porumbelului se află diferenţa, deoarece de multe ori, cei de fond obţin viteze superioare faţă de cei de distanţe mai scurte.
Cu ocazia unui antrenament făcut nu prea de mult, se pare că am reuşit să trag anumite concluzii şi în această privinţă.

Timpul fiind bun pentru zbor, am dus la un antrenament cc 150 de porumbei din două crescătorii diferite. Lansarea s-a făcut la o oră mai târzie, la 19:56 de la o distanţă de 68 de km. Am mai făcut asemenea lansări întârziate, deci am prevăzut şansa ca porumbeii să fie derutaţi şi să aleagă o direcţie greşită.
Totuşi nu m-am aşteptat la o diferenţă aşa de evidentă între anumite familii de porumbei.
Toţi porumbeii participanţi aveau deja 5-6 antrenamente făcute şi două concursuri de 136 km în sezonul actual. De la concursurile amintite rezultatul întregului grup a fost destul de omogen, obţinând clasări aproximativ în aceeaşi procente şi nici între locurile fruntaşe în clasament nu au fost diferenţe evidente.
Am lansat tot efectivul deodată. La puţin timp după lansare, stolul s-a ridicat la înălţime, au făcut câteva ture de orientare şi cc după 2-3 minute de tatonări au luat zborul în direcţie greşită, mai exact către sud - vest (direcţia corectă era sud - est). Am prevăzut această greşeală, soarele fiind deja în apus.
Când am ajuns acasă am constatat că primii porumbei au sosit cu o viteză record faţă de lansările precedente de la acel loc, iar 51 de porumbei din cei 54 lansaţi, la ora 20:40 erau deja acasă. Celălat grup de porumbei (98), nu au reuşit să rezolve problema aşa de eficient, aproape 50% din ei nereuşind să ajungă acasă în seara lansării (mai puţin de 50).
Analizând mai atent componenţa loturilor din punct de vedere a originii, am constatat că (după antecedente şi condiţii identice) porumbeii de origine fondiste - maratoniste au ajuns acasă în seara lansării în proporţie de peste 98%, iar cei vitezişi - demifondişti în proporţie de sub 40%. O diferenţă mai mult ca evidentă!
Ca să nu se tragă concluzia greşită că porumbeii din lotul cu mai mulţi întârziaţi erau bolnave şi să nu rămân dator nici cu rezultatul concursului următor, care bineânţeles era de viteză, trebuie să precizez, că primul loc pe club a fost obţinut de un porumbel din stolul de vitezişti, care a participat şi la antrenamentul mai înainte amintit. Totuşi trebuie să precizez că şi în acel lot (de vitezişti), erau şi porumbei fondişti, dintre care marea majoritate se întorsese în prima zi, iar originea mai exactă a porumbelului câştigător nu cunosc.

Care o fi explicaţia?
Porumbeii de viteză - demifond după lansare imediat s-au orientat în direcţie greşită, fiind dezorientaţi de poziţia soarelui. Menţionez că lansările anterioare din 2012 erau toate de dimineaţă, sau înainte de masă.
La fel şi fondiştii, iniţial au pornit greşit (am văzut întregul stol cum dispare spre sud - vest), dar la puţin timp după lansare, probabil că au corectat direcţia, alegând până la urmă pe cea bună. Cei de viteză în schimb, fiind de un temperament mai exploziv, au zburat în continuare în direcţie greşită.
Deci diferenţa între cele două categorii se concretizează în felul cum pornesc de la locul de lansare. Cei de viteză - demifond, pornesc din rutină prompt, mai repede, în direcţia obişnuită, fără prea multe orientare, obţinând viteze superioare în cazul în care nimeresc direcţia corectă şi de obicei aşa se întâmplă, condiţiile cu ocazia concursurilor fiind destul de asemănătoare (direcţia, ora lansării, de multe ori chiar din aceaşi localitate de mai multe ori).
Deci practic nu zboară cu viteză mai mare, numai că nu pierd timpul cu orientare. Cei de fond - maraton în schimb, nu pornesc aşa de repede, caută să se orienteze de fiecare dată după lansare, pierzând timp preţios la concurs. Fiind însă mai rezistenţi, dacă au posibilitate, la concursurile lungi recuperează această întârziere.
Diferenţa este mai dramatică cu ocazia lansărilor neobişnuite, când greaba de a pleca spre acasă cât mai repede, fără orientare prealabilă, poate să ducă la pierderi masive.

Am avut experienţe asemănătoare şi în trecut, cu ocazia anumitelor concursuri catastrofale (de obicei timp nefavorabil), când s-au pierdut de obicei mai puţini fondişti. De această dată însă diferenţa a fost mult prea evidentă, iar condiţiile atmosferice erau excelente.
Totuşi fiind vorba de un singur caz, nu putem trage concluzii sigure, dar ne oferă un punct de pornire în rezolvarea problemei amintite la început.
Numele proprietarilor loturilor şi linia de origine a porumbeilor nu am precizat, ca să nu fac reclamă, sau să stric reputaţia cuiva.

joi, 3 mai 2012

Primul antrenament, o greşeală banală

Din cauza timpului liber, destul de limitat în ultima lună, am neglijat descrierea evenimentelor. Începerea sezonului competiţional m-a atras şi mai tare de lângă PC, dar totuşi încerc să schiţez evenimentele mai importante din perioada trecută.
Pe data de  12 aprilie, timpul fiind numai bun pentru zbor, iar meteorologii anunţau vreme rece şi ploioasă, am decis să încep antrenamentele cu porumbeii. Din păcate datorită neglijenţei mele (am aglomerat prea tare porumbeii în cutia de transport) nu a fost un început prea fericit.
Cum anuţase meteorologii, vremea s-a şi stricat, iar următorul antrenament am făcut după remedierea timpului. De data aceasta am fost mai prudent la îmbarcare, dar efectul stressului de supraaglomerare nu a rămas fără urme nici în continuare.
La cele cinci antrenamente (trei personale şi doi cu clubul)  am pierdut patru porumbei, mai mult ca de obicei, dar majoritatea celor pierduţi erau pui tardivi (2011), deci era de aşteptat.
Suntem trecuţi deja şi de primele două concursuri, organizate de la Feleac cu o distanţă de 136 km pentru mine, deci şi aceste zboruri se pot enumera printre antrenamente. Am avut patru pierderi şi de la aceste etape, dar tot tardivi. În general sunt mulţumit cu rezultatele obţinute de la aceste prime încercări.
Organizatorul concursurilor este Asociaţia Braşov şi se pare că vrea să profită de toate posibilităţile oferite de noul RNS în ceea ce priveşte data concursurilor. Iniţial aceste concursuri au fost programate din cinci în cinci zile, dar ţinând cont de prognoza meteorologică, al doilea concurs a fost devansat cu o zi, iar al treilea de asemenea va avea loc mai devreme, tot la patru zile.
Din punct de vedere a porumbeilor cred că sunt nişte hotărâri înţelepte, însă mai puţin îmbucurătoare pentru unii crescători, care după ce au plătit o sumă frumuşică pentru transport, nu au nici bucuria de a aştepta porumbeii din concurs, fiind la servici la data sosirii.

Deocamdată nu am fost nevoit să fac nici un fel de tratament la porumbei. Prima serie de ou am luat după ce au fost clocite cc 7-10, iar a doua serie a fost depusă de 11-13 zile (socotit de azi 6.mai 2012). De patru zile am început să obişnuiesc porumbeii cu ceaiul Naturaline, administrând zilnic timp de 10 zile.
Alimentaţia este deasemenea destul de modestă, amestecul folosit fiind alcătuit din 25% amestec de la sac, cumpărat de la un furnizor local, 25% porumb, 25% grâu, 15% orz şi10% floarea soarelui. Deocamdată acest amestec am să folosesc încă două săptămâni, iar apoi treptat am să măresc procentul amestecului cumpărat.
O problemă serioasă şi enervantă a fost intrarea porumbeilor în crescătorie după întoarcerea din concurs. Nu că nu ar fi vrut ele să intre, dar nici cum nu găseau intrarea în noua volieră, construită din toamnă, deci practic aveau timp să înveţe, mai ales că are o uşă de 2 x1 m. Pentru a stimula dorinţa lor de a intra am fost nevoit să reduc porţia de grăunţe la jumătate şi a institui un program. Zilnic de trei ori am dat demâncare, dar numai jumătate de porţie, iar inainte de administrare am dat afară tot efectivul din coteţ şi am ţinut afară o oră, după care am chemat înăuntru şi au primit de mâncare. Efectu a fost destul de spectaculos, aşa că momentan sunt aproape mulţumit.

Azi, duminică 6 mai, îmbarcăm pentru concursul al treilea cu lansare de la Zalău, 195 km pentru mine, iar mâine, luni vor fi lansaţi porumbeii. Meterorologii anunţă timp frumos, aşa că sper să fie un concurs cu pierderi puţine.