miercuri, 2 ianuarie 2019

UN AN NOU FERICIT DORESC TUTUROR COLUMBOFILILOR ȘI ÎN ANUL 2019 UN SEZON DE CONCURSURI CU MULTE REZULTATE ÎN FRUNTEA CLASAMENTELOR!

De foarte multă vreme nu am scris nimimic aici pe blog. În primul rând lipsa subiectelor demne de publicat, lipsa de timp și de inspirație au fost cauzele.
Nici acum nu am prea multe de spus, dar fiindcă nu în fiecare an reușesc să am porumbel cu puctaj care oferă un loc pe podiumul național, am crezut că merită prezentat porumbelul cu matricolul RoFCI.333120/2016.


 Pedigreu, pagina 1.

 Pedigreu, pagina 2.

Strămoși, cei care au avut poze.

Cei mai buni patru frați.

După cum se vede nu a avut prea multe clasări, am avut porumbei mult mai rodnici din acest punct de vedere, dar cei doi clasări de la maratoane scurte, respectiv de la Jihlava de 833 km cu 0,87 puncte și Nachod de 819 km cu 0,89 puncte, în total de 1,76 puncte ar fi îndreptățit să fie locul TREI în Liga campionilor a FNCPR-ului la CATEGORIA MARATON / MATURI.



Am scris că ar fi fost îndrepățit, fiindcă în realitate din cauza că de la ultimul concurs Gubin 2 (de la care în zona noastră nici în șapte zile nu s-a încheiat concursul) nu s-a mai întors. Din această cauză nu am putut nominaliza pentru expoziție și așa pierde și dreptul de a fi premiat. Nu sunt prea documentat  în privința premierelor în sport, dar nu am mai auzit așa ceva nici într-un sport și consider că este nedrept.
Nu știu dacă mai sunt și alții în situția mea, dar de a lungul anilor am avut timp să mă obișnuiesc cu asemenea lucruri. Tot asemănător am pățit și cu Campionul în anul 1996 la categoria Fond (în vremea aceea încă nu a existat categoria de maraton) și mai recent cu femela Ro559106/2008 în anul 2016 la categoria Record.
Dar ce să faci, așa scrie în Regulament și RNS-ul trebuie respectat! Acel RNS care nu este de ajuns că se modifică anual, dar în anul trecut (2018) chiar și în timpul sezonului a suferit modificări la anumite articole. Acest fapt pot să și demonstrez, având salvat atât varianta de la sfârșitul lui aprilie 2018, cât și cel din iunie.
Nici noul regulament nu ne promite din acest punct de vedere modificări favorabile, dar nu știu dacă nu e prea riscant să critic, nu cumva să mă aleg cu titlul de PERSOANĂ NON GRATA, un titlu special columbofiliei de care iar nu am mai auzit în nici un alt sport.
Dar oare columbofilia este sport?

În rest anul columbofil 2018 a fost un sezon suportabil, mai ales dacă nu pun la socoteală divergențele (tot legate de RNS) din asociație, din cauza cărora am renunțat la toate funcțiile de conducere.

Pentru porumbeii mei anul 2019 a început cu trei zile de dietă, nu chiar neagră, fiindcă apă primesc, dar mâncare nu. După ce termin cu dietă, fac un tratament împotriva paraziților timp de două zile cu ivermectină și albendazol și apoi poate una cu antibiotice cu Amoxineovit și la începutul februariei vaccinez împotriva paramixovirozei.
Momentan am 95 de porumbei, din care 27 este de prăsilă, iar sezonul de concursuri sper să pot începe cu 60-65 de porumbei.

marți, 18 aprilie 2017

Anii 2014, 2015

După anul 2009 am oprit pentru reproducţie exemplarele cele mai valoroase, am şi pierdut trei patru porumbeii cu rezultate bune în anul 2010, iar generaţia următoare se pare că nu au reuşit să continue succesele. Probabil că nici puii nu am lăsat suficient de mult, plus am şi pierdut în 2008 majoritatea puilor la un concurs catastrofal. În anul 2012 la primul antrenament din cauza mea au murit sufocaţi nouă femele, dintre care şi două foarte bune. Din aceaste cauze mereu am avut porumbei bătrâni de peste trei ani prea puţini. De aceea am început să trimit şi cei de doi ani la maratoane pierzând destui de mulţi porumbei valoroşi ceea ce a accentuat şi mai mult impasul în care eram.
În anul 2013 o linie nouă de origine Hermes au adus majoritatea rezultatelor. Deşi aproape mereu ei veneau în faţă, nu erau printre favoriţi mei şi nici nu am lăsat prea mulţi pui din ei. Până la urmă se parea că a fost o decizie înţeleaptă, fiindcă în anii următor nu au mai reuşit să mă satisfacă, pierzând majoritatea inclusiv şi exemplarele cele mai bune. (Totuși în 2016 iar iei au fost cei mai buni și cei mai numeroși care au supraviețuit concursuriile.)
În toamna anului 2011 am făcut o mare volieră pe acoperişul casei unde şi în timpul ierni am putut lăsa porumbeii în semilibertate. Din anul 2011 am  început să las pui mai mulţi, am făcut multe antrenamente cu ei, iar la vârsta de un an, în anii 2012 şi 2013 pe cei mai promiţători am protejat mai mult ca mai înainte.
Un eveniment important consider că este şi introducerea în prăsilă unei femelă nouă din linia Jan Kastelain. Din păcate numai în anii 2012, 2013 şi 2014 am reuşit să obţin pui din ea, (iar în anul 2016 am pierdut aproape toți urmași din familia respectivă).
În aşa fel în anul 2014 am ajuns să am iarăşi o echipă promiţătoare. Am hotărât să fac totul cât mai asemănător cu anul 2002, an cu rezultate cele mai numeroase până atunci.
Deşi am hotărât că nu mai fac tratamente de iarnă, la 8 decembrie 2013 am fost nevoit să fac un tratament de şase zile cu Enteroguard, fiind câţva porumbei cu găinatul moale. În ianuarie am mai dat cinci zile Fosbac plus T. În ambele cazuri am folosit doze duble. Pentru deparazitare am folosit Albendazol, iar înainte de vaccinare cu Paramixovacol am dat LaSota în apă de băut.
La 1 martie am început să obişnuiesc porumbeii cu libertate şi după 11 martie am dat drumul zilnic la porumbei pentru câteva ore. Porumbeii de la lotul de zbor au fost împerecheate la data de 1 aprilie.
La fel ca şi în anii precedenţi înainte cu cc 10 zile de primul fond am tratat porumbeii cu Enteroguard, apoi după tratament am dat Probioc omega I. În timpul sezonului la întoarcerea de la maratoane, sau fonduri porumbeii au fost trataţi cu Fosbac plus T timp de 3-4 zile, urmat de două zile cu Probioc omega I, iar la următorul concurs cu Avianprotect TEN şi apoi Probioc omega I. În apă de băut mereu am pus 10 ml oţet la 2 litrii de apă, mai puţin când porumbeii veneau de la concursuri, atunci am dat Naturalin. Am mai folosit vitamine (Gervit) şi Tinctură de iod 1-2 picături în apă.
Faţă de alţi ani am folosit şi Electrolit.
În tot parcursul sezonului nu am avut porumbeii bolnavi nici la pui, nici la adulţi, însă după ce s-a întors porumbiţa favorită bolnavă de la Berlin au început problemele, mai înainte la puii, apoi şi la câteva adulţi.

După terminarea zborurilor puilor la 24 octombrie am tratat porumbeii timp de patru zile cu Enteroguard, apoi am făcut şi o dezinfecţie serioasă.
La 5 noiembrie am mai început un tratament de şapte zile cu Fosbac plus T din cauza că mi-sa părut că un porumbel şchioapătă şi bănuiam că poate să fie salmoneloză. Până la urmă am aflat că ineleul deranja, dar tratamentul am continuat.
Alt tratament în iarnă nu am mai făcut, dar din 10 - 10 zile am dat polivitamine.
Năpârlirea în general a desfăşurat foarte bine, dar am avut doi - trei puii mai puternic afectat de boală în toamnă care nu a schimbat ultima pană.
Fiindcă concursurile erau programate mai înainte în anul 2015, porumbeii am imperecheat pe 19 martie.
Văduvia am instlat înainte de primul fond.
În sezonul 2015 nu am mai folosit Enteroguard, înlocuind cu FMT allround mix un medicament de fabricaţie Olandeză, cu compoziţie asemnătoare. Nici Fosbac plus T nu am mai foloit, considerând că Avianprotect TEN-ul este destul. În rest schema de tratament a rămas aceaşi: la întoarcere de la maratoane, sau fonduri porumbeii au primit trei - patru zile medicamentele amintite bineânţeles alternând FMT allround mix- ul cu Avianprotect TEN.
Am mai folosit Trichocoxan la întoarcere de la concursuri, Floratonil, Naturalin, Probioc omega I şi Belgasol.

Analiza prezentată nu acoperă decât o porţiune îngustă din activitatea depusă în decurs de peste 20 de ani. Poate mai sunt şi multe alte aspecte de urmărit de care nu am reuşit să mă concentrez suficient de mult.
Totuşi ca şi concluzie finală pot să stabilesc că:

  1. pentru a avea rezultate constante este nevoie de un efectiv suficient de mare cu porumbeii experimentaţi.
  2. planul de zbor şi condiţiile de transport poate să influenţeze rezultatele în mod negativ timp de trei - patru ani.
  3. dupa cum ştiam deja, cel mai important factor care influenţează rezultatele este sănătatea, iar nu strică dacă porumbeii mai sunt şi ajutaţi în asest scop la întoarcere de la concursurile grele. 
  4. tratamentele de iarnă nu sunt neapărat necesare, dar dacă porumbeii suferă de boli respiratorice cronice, iarna este perioada cea mai adecvată pentru aceste tratamente.
  5. liniile vechi, care deja au dovedit valoarea în trecut trebuiesc păstrate, chiar dacă nu sunt la fel de eficiente în cazul concursurilor mai uşoare, dar sunt mai constante în condiţiile grele, care cu toate tehnologia dezvoltată nu mereu se pot evita.
  6. exemplarele cu rezultate proeminente de obicei sunt hibrizi. Deci pe lângă păstrarea liniilor vechi este nevoie de porumbei noi, din alte linii.
  7. fără să aibă crescătorul răbdare nu va avea rezultate constante de a lungul aniilor.

marți, 13 decembrie 2016

Anii răi: 1997, 1998, 2003, 2008, 2010, 2011, 2012

Anul 1997 a fost mediocru din punct de vedere a rezultatelor cu porumbei maturi. În schimb cu ocazia ultimului zbor cu puii am pierdut mai bine de jumătate din cei angajaţi. Vina a fost a mea. Eu am dus puii la acel zbor cu maşină şi deşi nu ploua, nu era vreme de lansat porumbeii, fiind înnorat, iar pe drum către casă a fost ploi puternice.
Următorul an 1998 a fost primul an când am încercat văduvia. Lipsa experinţei, dar şi lipsa porumbeilor bun (cauzat şi de pierderile puilor din 1997) a făcut să rămâne în amintiri ca un an cu rezultate columbofile nu prea bune.

După anul cel mai rodnic -2002- a urmat un an cu multe pierderi şi puţine clasări. Cauza cred că era faptul că până toamnă târzie am lăsat pui la lotul de zbor, ca să pot satisface solicitările de pui.

În 2007 la ultimul maraton am trimis toţi porumbeii de la lotul de zbor. Fiind un concurs destul de greu am pierdut majoritatea porumbeilor tineri, care pe deasupra erau şi cu rezultate promiţătoare până la acel concurs. Pe lângă aceste pierderi sensibile, în primăvara anului următor în şapte zile a fost luate de răpitori primii doi cei mai buni porumbei. Rezultatul inevitabil a fost un an slab în 2008.

În 2010 am oprit pentru reproducţie cei mai buni porumbei de la lotul de zbor. Cei care au rămas nu a mai reuşit să înlocuiască. Am lăsat şi pui mai puţini în anii 2008 și 2009, plus am fost şi prea necruţător cu ei la antrenamente.

În anii următori 2011 şi 2012 am căutat să clădesc un nou lot de zbor, ceea ce se pare că am şi reuşit, numai că a fost nevoie de doi - trei anii până a început să apară rezultatele în 2014, 2015.

Nici anul 2016 nu a fost la fel de rodnic ca 2015, dar de această dată neomologarea rezultatelor la mai bine de 50% din concursuri și nerecunoaștea tuturor rezultatelor pt. norma Record a porumbiței 559105/2008 a fost o cauză importantă. Țin să menționez că în așa fel am pierdut un loc 1 național la Record și o clasare de loc 4 la categoria As maraton palmares trei ani.

În majoritatea acestori ani am făcut aceași tratamente ca și în anii cei buni. Deci în general pot concluziona, fără să mă aprofundez în analizarea acelor anii, că a fost precedate de anii cu pierderi masive de porumbei buni şi în special de pui, ceea ce a cauzat scăderea calități efectivului.
Lipsa experienței a fost încă un motiv care se pare că a dus la rezultate slabe din 1998 și 2003.
Bineanțeles că și planul de zbor a avut o influență asupra rezultatelor, dar de obicei aceste eșecuri am tratat mai ușor.