vineri, 28 octombrie 2011

Obsevaţii personale 23

Pe vremuri noroase, cu ceaţă sau cu ploi dese, de obicei atacul răpitorilor este şi mai rar, dar şi mai puţin eficient.

Fotografia a fost preluată de undeva de pe net, sper să nu să supără autorul.

 Nu este o regulă 100%, fiindcă de fapt păsările răpitoare trebuie să mănânce şi în acele perioade cu vizibilitate mai redusă, dar arma lor principală constând în primul rând în atacurile fulgerătoare făcute de la distanţe foarte mari şi prin surprindere, iar vizibilitatea redusă nu îi avantajează în această direcţie, porumbeii au mai multe şanse să scape decât în zilele însorite.

miercuri, 19 octombrie 2011

Doping

Un lucru care nu a ajuns până-n prezent să fie măcar amintit în RNS este problema dopingului porumbeilor.
Doresc să încep în primul rând cu definitia, sau măcar principiul internaţional recunoscut pe baza căruia se poate numi o substanţă ca substanţă cu efect de doping.
Organizaţia internaţională care se ocupă cu antidopingul sportivilor (WADA) consideră despre o substanţă ca doping dacă îndeplineşte consecutiv doi din următoarele trei condiţii:
  1. -substanţa sau metoda de joc poate să ducă, sau duce la îmbunătăţirea performanţei
  2. -substanţa sau metoda de joc poate să pună, sau pune in pericol sănătatea sportivului
  3. -folsirea substanţei sau metodei de joc afectează negativ spiritul sportivităţii.
Acestea fiind criteriile de bază, există o listă cu substanţele interzise. Asemănător sportivilor (umani) in ţările cu cultura columbofilă mai dezvoltată sunt liste cu substanţe interzise si pt. porumbei, folosite la concursuri. Eu personal când s-a vorbit de inbunătăţirea RNS-ului am propus să alcătuiască o listă si pt. România, dar se pare că nu am fost ascultat.  Până când nu există o asemenea listă, nu ai nici o bază reală ca să vorbeşti de dopaj, cu toate că legea bunăstării animalelor interzice şi la noi folosirea substanţelor stimulatoare la animale, folosite in competiţii sportive sau la munci.
Totodată trebuie să recunosc că este foarte greu să demonstrezi faptul dopajului la porumbei, dar nu imposibil. La fel de greu este şi evitarea folosirii neintenţionate a acestor substanţe, fără să ai o pregătire întemeiată în domeniu. În medicină umană sunt medici specializaţi pentru tratarea sportivilor, ceea ce nu pot închipui în domeniul columbofil.Cât priveşte antibioticile, vitaminele, sărurile minerale, griturile, aminoacizii, sau proteinele nu sunt considerate substanţe dopante! Nici carnitina nu este recunoscută ca doping cu toate că după cât am citit despre carnitina, este la limită.
Să fiu şi mai clar, înşir câteva grupuri de substanţe mai des folosite la porumbei cu scop de dopaj:
-Corticosteroizi (hidrocortizon, dexametazon ect) cel mai des folosite.
-Beta –antagonişti (diferite medicamente sub formă de picături sau spraiuri nazale, care dilată căile aeriene).
-Substanţele anabolizante (hormoni steroidici).
-Substanţe antiinflamatoare nesteroidice (aspirina)
Bineânteles că în sportul uman mai sunt si alte substanţe (ex droguri, amfetamine, eritropoetina ect), dar eu cred că în special cele enumerate mai sus sunt mai uşor accesibile şi mai des folosite de către columbofili.
După părerea mea aceste substanţe se pot folosi în special in cazul concursurilor de viteză şi demifond şi mai ales la pui, fiindcă au un efect ,,benefic” nu mai mult de 24-48 ore de la administrare.
După părerea mea, fără să acuz pe cineva sau să-l jignesc, nici măcar din greşeală, se poate gândi la dopaj în cazuri când porumbeii de unu – doi – trei ani nu mai dau aceaşi performanţă ca în anul precedent, se îmbătrânesc prematur (şi nu cazuri singulare ci în general), vomită resturi de tablete în coşul de transport ect. Bineânţeles depistarea celor care folosesc substanţe interzise nu este aşa de simplă, necesită examene de laborator speciale şi destul de costisitoare.

Cei care doriţi să aflaţi mai multe în domeniul dopingului (liste cu substanţe interzise actualizat pt. 2011, legislaţie pt. oameni, ect.), vizitaţi pagina: AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTI-DOPING

luni, 10 octombrie 2011

2011 otombrie II.

A trecut un an de când conduc acest blog, deci am fost nevoit să schimb titlul postărilor periodice.
Ultima postare am dedicat exclusiv construcţiei volierei, deci nu am scris nimic de porumbei. Bineânţeles cât timp am lucrat pe acoperiş am fost nevoit să-i ţin închisi (timp de 6 zile), dar imediat cum am terminat, iar i-am eliberat, ca să mai aibă timp să se înveţe cu intrarea nouă.


Deşi au o intrare deosebit de mare, după cum se vede şi în poză, foarte greu reuşesc s-o găsească, în special cei care au intrarea din partea cealaltă a acoperişului. Intenţionat nu am făcut intrare separată pentru ei, fiindcă acea parte a casei nu se vede bine din curte şi nu i-am putut observa nici când soseau din concursuri. În plus vreau să pun o antenă mare la intrarea principală şi încă trei mici la uşile compartimentelor, pentru siguranţă.



În alţi ani, de obicei deja aveam porumbeii închişi şi separaţi pe sexe în această perioadă a anului. Acum însă având mult mai mulţi porumbei şi vremea fiind prielnică, îi mai las să se bucure de libertate. Uliul porumbar face deja raiduri destul de frecvente, dar încă nu au tărie atacurile, nu am observat să fi avut succese.
Nu am schimbat încă nimic nici în alimentaţie, primesc mâncare de două ori pe zi şi la discreţie, ca să favorizez năpârlirea. Compoziţia hranei nu este cea mai bună, conţinând numai puţine boabe leguminoase, dar cred că totuşi vor reuşi să crească pene suficient de bune.

Tot în perioada trecută a avut loc şi şedinţa technicillor, care viza finalizarea (!?) RNS-ului. S-a terminat şedinţa, dar nu prea sunt publicate modificările aduse. Nu cunosc motivul, dar faţă de interesul cu care a fost aşteptat şi câte discuţii s-au purtat pe internet pe această temă, mi se pare curios liniştea.
Totuşi am reuşit să aflu câte ceva şi vă aduc la cunoştinţă şi cititorilor mei. Cât am aflat sunt numai lucruri bune, sper să fie şi introduse în RNS-ul finalizat.
  • Prima şi cea mai bună modificare, după părerea mea, este că s-a mărit necesarul de distanţă la fond la 1800 km, din trei concursuri.
  • Tot la fond, se cere minimum trei judeţe pentru organizarea concursurilor. O decizie la fel de bună ca prima.
  • S-a votat organizarea unui concurs seminaţional, iarăşi o iniţiativă bună, numai că după cum se aude, pe noi ne-au pus în grupă cu judeţele Buzău şi Prahova, ceea ce nu mi se pare corect faţă de aceste judeţe, porumbeii lor având de trecut peste Carpaţi, când ale noastre deja sunt acasă. Încă o problemă este şi faptul că aceste judeţe nu sunt printre cei cu tradiţie în zborurile de maraton, deci nu ştiu dacă vor fi suficienţi doritori de participare. Conform celor auzite la seminaţionalul din zona noastră ar participa cinci judeţe: Ph, Bz, Bv, Cv, şi Hr, iar eu nu prea văd mare schimbare faţă de vechea grupare a 3 la zonele de maraton, unde eram tot cinci judeţe. Nu cunosc compoziţia zonelor învecinate, dar nu pot să cred că sunt formate tot din cinci judeţe. Nu înţeleg cum se mai pot numi seminaţional un asemenea concurs?
  • Au rămas zonele de maraton neschimbate, deci noi am rămas cum am fost, fără prea mari speranţe de a organiza concursuri cu participanţi numeroşi la această categorie.
  • S-a introdus o nouă categorie numit Maraton extrem, care cere două concursuri de peste 1000 de km. Din păcate la această categorie eu nu prea am nici o şansă, (deşi unui crescător din Arad îi era frică că eu am să triumfez  la această categorie) fiindcă după cum se pare, noi nu vom avea decât Berlinul peste 1000 km, seminaţionalul fiind propus să fie organizat de la Praga.
  • Concursul naţional va rămâne Berlinul.
  • Se pare că şi la cat. 100-400 s-a mărit necesarul total de km la 1000. Nu mă interesează aecastă categorie, dar cred că a fost inutilă această modificare, ba din contră, putea să scadă.

Dintre iniţiativele bune parcă nu au fost votate:
  • separarea categoriilor
  • nu vor fi posibile de planificat pe an şi pe asociaţie numai câte două concursuri derby, una cu maturi şi una cu pui.
Ar fi fost bine să fie şi aceste modificări aprobate, dar nu se poate chiar tot.

Şi toate cele descrise mai sus, plus planul de zbor pe 2012 vor rămâne definitive timp de patru ani.

Tare mult mi-ar place să fie aşa, dar sincer să fiu sunt sceptic în această privinţă.
Poate mai sunt şi alte modificări, dar eu am cunoştinţe numai  de cele amintite mai sus.

La această adresă se pot găsi toate modificările:  http://www.columbofil.net/stiri/?p=2475

vineri, 7 octombrie 2011

Octombrie 2o11, I.

Profitând de vremea frumoasă de toamnă şi de priceperea lui Bálint Árpád, m-am apucat iar să lărgesc spaţiul de viaţă a porumbeilor, făcând o volieră pe acoperişul casei. De multă vreme aveam acest plan, dar de teama că stric aspectul locuinţei, nu am avut curajul să m-apuc de treabă.
În continuare veţi vedea că a fost o muncă destul de mare, costisitoare, nu prea uşoară şi nici fără pericole.

Aşa arăta acoperişul cu porumbei mai înainte (28.IX.2011.).


S-a început demolarea vechiului ,,balcon" (29.IX.2011).

Primii paşi, cei mai periculoşi (30.IX.2011).


Se conturează ce se pregăteşte (1.X.2011).


Ne apropiem de sfârşitul construcţiei (3.X.2011).


În sfârşit am terminat (4.X.2011)!

Vedere de pe stradă,

şi din spatele curţii, de unde am să aştept porumbeii de la concursuri.

Ce ziceţi, cum arată? Am stricat prea tare aspectul casei? Arată ca un padoc a maimuţelor din grădina zoologică?
Porumbeii deocamdată nu prea găsesc intrarea.

duminică, 2 octombrie 2011

Observaţii personale 21

Porumbeii pe timp ploios fac baie cu mai mare plăcere.
De aceea când plouă încet şi nu este prea frig pun în apă săruri de baie luate din comerţ şi cu siguranţă toţi porumbeii vor profita de ocazie să facă baie. Nu am convingerea că aceste produse au un efect prea important, dar totuşi cumpăr anual câte o cutie şi aproximativ lunar pun în apa de îmbăiat. De când folosesc nu am probleme cu păduchii malofagi.


Bineânţeles că îi mai asigur apă pentru baie şi pe timp frumos de 1-2 ori pe săptămână. Maximum de două ori pe săptămână merită să încerc îmbăiatul, a treia oară deja nu mai profită de ocazie.
După cum am observat, toamna când năpârlirea este cea mai intensivă, îmbăiatul cât mai frecvent are un efect deosebit de benefic asupra calităţii penelor.