Cei care nu au fost favoriţi (Cai negrii)

Am avut şi porumbei care nu erau favoriţi, dar merită amintiţi: 1012692/95 , 090152/96, 034124/99, 179102/2004.
Să încep cu masculul 1012692/95 un porumbel albastru solzat cu ochi albi deosebit de frumos. Era de mărime puţin mai mică decât medie.

A fost puiul masculului 024543/92 cu o femelă de culoare albastră solzată.
Mama lui a (13651/81 născută în 1992, dar cu inel vechi) fost prima porumbiţă care mi-a dăruit bucuria de a avea un porumbel sosit de la Praga în 1995, avea sternul strâmb şi era foarte blândă.
1012692/95 în tinereţe nu a reuşit să realizeze nici o clasare mai senzaţională, de acea nu aşteptam nici în 1999 când am trimis la Gdansk ca să-mi aducă prea mare bucurie. Cu atât a fost mai mare şi plăcută surpriza când a doua zi a concursului l-am găsit în crescătorie. Ştiam că la noi în oraş nu sosise încă nici un porumbel, dar ca să fie al 7-lea pe maşină nu m-am gândit nici o clipă.
Şi că nu a fost chiar o întâmlpare rezultatul a demonstrat în anii următori, reuşind încă de câteva ori să se claseze între primii zece a clasamentului. De la Gdanskul din 2000 de unde nu am clasat nici un porumbel tot el a fost primul sosit la mine.
Ultima cursă a lui a fost al treilea Gdansk de unde nu a mai reuşit să se întoarcă acasă, fără să rămână vreun pui în urma lui.
Femela 090152/96 poreclit Gdanskista trăieşte şi acuma, este o femelă albastră cu ochi roşi.

După cum se vede din pedigreul, ei este fica masculului 024545/92, un frate a campionului cu o femelă albastră, fica unei prumbiţe de la Simó János x Kotymány Imre. Este o porumbiţă deosebit de fricoasă, chiar sălbatică, dar îşi apără cuibul cu orice preţ.

Nu se clasa prea des şi nici prea în faţa clasamentului, dar era de nepierdut. Cea mai bună şi surprinzătoare clasare a avut-o de la Gdansk din 1999 când a obţinut locul 13 pe maşină, sosind după o oră şi 9 minute după masculul 1012692/95. Rezultat cu atât mai spectaculos încât nu sosise a doua zi decât 23 de porumbei şi numai 4 crescători a avut doi porumbei sosiţi a doua zi.

În anii următori a mai zburat încă de două ori de la Gdansk fără să se mai claseze, de aici vine şi numele. De remarcat că toate trei Gdanskuri erau cu sosiri catastrofale.

Ulterior s-a dovedit a fi reproducătoare bună având mai ales nepoţi cu rezultate bune.

Având 15 ani nu s-a mai împerecheat în 2010, se comporta ca un mascul, cântă la femele, se bate cu masculii.

Fiul Gdanskitei, masculul 034124/99 este porumbelul cu cele mai multe clasări din crescătoria mea.

Ca şi mama lui este destul de fricos, dar constant de la concursuri, mai ales de la cele mai grei şi lungi. Are aproape 20000 de km zburate şi clasate în 20%. Ca şi mărime este mijlocie, cu aripi lungi. La vârsta de opt ani a mai participat la zece concursuri dintre care 4 de maraton.

În anul 2002 a avut 9 clasări, neclasând numai de la ultimul concurs, de la Nürnberg, de unde s-a întors cu o întârziere de 8 zlie fiind foarte bolnav de difterovariolă. S-a vindecat după o perioadă lungă de convalescenţă.

În tinereţe nu am lăsat pui prea mulţi de la el neavând clasări în frunte. Dintre puţinele rămase fraţii 036179/2001 şi 036180/2001 erau chiar foarte bune. După ce a fost pensionat, am aflat că este un foarte bun reproducător, cea ce ar fi de înţeles fiind şi consangvin.

Multă vreme nici femela 179102/2004 nu a fost printre porumbeii cei mai apreciaţi, neavând clasări prea multe şi prea strălucitoare la începutul carierei.

După cum se vede şi din poză, este o porumbiţă solzată cu ochi roşi, cu corpolenţă mijlocie şi lungă, numai bună pentru maratoane.

La vârsta de un an nu a avut decât trei clasări mediocre, apoi când avea doi ani, gripa aviară m-a împiedicat să concurez cu ea. În 2007 s-a clasat destul de bine de la maratoane, dar având mai multe care aveau rezultate mult mai bune, nu am fost prea entuziasmat de ea.

Anul 2008 a fost anul de succes a ei, când de la Würzburg, concurs catastrofal, a reuşit să sosească prima din asociaţia noastră şi pe locul 19 dintre cei cu peste 1000 km.

În anii următori, 2009 şi 2010 nu a mai ratat decât un singur concurs de maraton (de la Regensburg a sosit în prima zi, dar nu a mai prins clasamentul).

Iniţial 2010 era planificat a fi anul ieşirii la pensie a ei, am şi luat deja cipul de pe picior, dar datorită faptului că a luat uliul masculul 417112/06 am fost nevoit să zbor şi în 2011 cu toate că am fost convins că nu mai poate să aducă clasări în frunte. Momentan se află printre pensionari crescătoriei, la prăsilă.

Deci ei sunt porumbeii care nu au fost suficient apreciaţi de a lungul carierei şi totuşi unii dintre ei au lăsat mai multe urme în efectiv, decât favoriţii.