sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Observaţii personale 3

Porumbeiilor care sunt prinşi la concursuri, deci se întorc fără clemă, după ce s-a anunţat prin telefon pripăşirea lor, care aduc bileţele, nu merită să le fie acordat încredere.
De obicei cu proxima ocazie când dau iarăşi de greutăţi, comit aceaşi greşeală de a intra la primul adăpost.

4 comentarii:

Anonim spunea...

e destul de complicat sa sti exact ce s-a intamplat in cazul unui porumbel care s-a adapostit ,de aceea nu pot sa fiu de acord in totalitate cu d-voastra !daca s-a ascuns de vreo rapitoare?o zi buna si felicitari pt .blog!

Szabó Zoltán spunea...

Este vorba de cele observate de mine, care s-ar putea sa nu fie unanim valabile pt. toata lumea, dar pana acum cam asa s-a intamplat in cazul meu.

Viorel F. spunea...

Va salut!
Am o intrebare, oarecum pe langa subiect. Vizitand alte site-uri ale unor crescatori consacrati, am intalnit parerea ca maratonul este cel mai greu sa zburat si ca au preferat sa inceapa cu etapele scurte pentru a acumula cunostintele necesare si experienta, pentru ca apoi sa faca pasul spre fond, respectiv maraton.
Ca zburator si iubitor de maraton ce parere aveti despre acest lucru. Va intreb pentru ca si pe mine ma atrag tot cursele lungi, desi momentan nu practic sportul.
Va multumesc!

Szabó Zoltán spunea...

Si eu sunt de parere ca concursurile de maraton necesita porumbei mai experimentati.
Eu trimit la maraton de preferat porumbei de peste trei ani. Mai inainte de al treilea sezon zbor porumbeii la viteza, demifond si fond, fara insa sa tin cont de rezultatele lor la selectie.
Totusi sa nu exagerez: rezultatele bune de fond ma bucura si pe mine, iar mai rar trimit si porumbei de doi si chiar de un an la maratoane.