0738124/2010

În general îmi plac porumbeii ambiţioşi, cei care se întorc de la concursuri cu câteva zile întârziere. Această porumbiţă despre care scriu în continuare se pare că este una cu asemenea calităţi. În schimb ea din păcate a suferit prea mult cu ocazia primului concurs de pui din 2010.
De la acest concurs (cu lansare de la Aghireş 174 km) în condiţii inexplicabile pentru mine am pierdut de odată 11 pui, dintre care unele au fost prinse în apropierea locului de lansare căzute pe jos, de persoane, care nici nu erau columbofili. Nu am obiceiul să critic condiţiile de transport, fiindcă şi eu am făcut parte cândva în colectivul organizator şi ştiu că sunt situaţii când se adună mai mulţi porumbei decât era aşteptat. De această dată, după cum am auzit, nu aglomeraţia a fost problema, ci faptul că pe durata transportului a fost o furtună, iar unele lăzi erau mai expuse la bătaia ploii şi aici s-au udat porumbeii.
Deci, femela 0738124/2010 de la acest concurs a avut o întârziere de 15 de zile. La întoarcere era murdară, slăbită, plină cu păduchi malofagi, nici nu am recunoscut-o. Am pulverizat-o cu o soluţie de parasect (un antiparazitar extern), care o ustura de nu a mai putut sta nici noaptea liniştită, dar de păduchi a scăpat. Era încă foarte slăbită, când cu gândul, că poate se pierde şi nu mai am grija ei, am trimis-o la Marghita 251 km, dar am luat cipul de la picior, ca să nu am şi mai multă pagubă cu pierderea ei.
Spre surprinderea mea s-a întors, nu prea repede, dar după 7 zile a fost  acasă şi era mult mai sănătoasă decât la data îmbarcării.
După aceea am mai trimis-o încă la un concurs de 192 km şi la un antrenament, iar de la ambele s-a întors în prima zi.
Este puiul masculului 791107/2009 cu femela 359119/2005, tatăl fiind unul dintre porumbeii de un an, care a reuşit normă la fond, iar mama era o porumbiţă deosebit de reuşită fizic, dar fără să aibă rezultate extraordinare ( a avut totuşi 6-7 maratoane, chiar s-a şi clasat, dar nu printre primii).

După concursul puilor se pare că i-a mers bine, observând cu plăcută surprindere cât de bine s-a refăcut, de fapt nici nu am recunoscut-o.

Este o porumbiţă destul de blândă, puţin mai mică, dar cu musculatură moală, elastică. Nu mănâncă mult, se satură repede şi nu s-a îngrăşat în timpul ierni.

După cum se vede este destul de ambiţioasă, dar totuşi a suferit prea mult, ca să am încredere în ea. Cred că se va pierde cu ocazia primelor concursuri de demifond, mai ales dacă vor fi şi mai grei puţin.