Genele sunt practic segmenţi de molecule de ADN, care codifică sinteza anumitori proteine, care la rândul lor determină proprietatea fiecărui organism. Genele sunt înşirate pe cromosomi, asemănător unui şirag de perle, fiecare având un loc bine determinat de a lungul cromosomului, dând posibilitate oamenilor de ştiinţă să alcătuiască adevărate hărţi genetice, indicând distanţa unul faţă de celălalt de a lungul cromosomului.
Totuşi diviziunile şi dansul cromosomiilor nu se desfăşoară mereu chiar aşa de exact şi precis şi cu aceste ocazii se pot lipi perechile de cromosomi şi la locul lipirii se rup, iar porţiunile rupte trec de la un cromosom la celălalt obţinând în aşa fel noi combinaţii, care nu mai sunt identice cu cel matern, sau patren. Acest fenomen se numeşte crosing over şi asigură diversificarea în continuare a organismelor vii. În aşa fel practic apar noi cromosomi recombinaţi.
Tot cu ocazia diviziunilor celulare, datorită anumitor factori, chimici, sau fizici (ex radiţii) apar diferite ,,accidente" la nivelul moleculei de ADN, deci a genei, ducând la apariţia mutaţiilor genetice. Aceste mutaţii pot fi somatice, deci produse la nivelul celulelor corpului, de exemplu la piele, manifestând prin zone colorate, sau chiar decolorate de piele, dar şi la nivelul oricărui alte celule a organismului (ex, celulele canceroase). Aceste mutaţii nu se moştenesc, eventual şansa de a apare mai des se moşteneşte.
Pot să apară asemena mutaţii şi la nivelul gameţilor şi în acest caz vorbim de mutaţii genetice care se moştenesc.
Marea majoritate a acestor mutaţii sunt dăunătoare manifestând prin diferite boli genetice, sau sunt chiar letale ducând la moartea embrionului. Totuşi un foarte mic procent nu afectează negativ viitoarele organisme, concurând la diversificarea vieţii, apariţia raselor şi speciilor noi de animale.
Aşa au apărut şi porumbeii noştri voiajori în culori, mărimi şi capacităţi foarte variabile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu