Lactoza din lapte nu este prea preferată de porumbei, deci nu trebuie exagerat, poate cauza diaree!
Aproximativ lunar prind porumbeii, nu pe toţi, dar un număr reprezentativ (15-20% din efectiv), să văd cum arată. În zilele trecute am executat şi acest examen şi am constatat că porumbeii sunt într-o formă foarte bună.
Cu ocazia acestor examene urmăresc:
- Starea generală a porumbelului, penajul, vitalitatea, pofta de mâncare ect. Am pretenţia ca porumbelul să arate frumos, cu penajul lucios, curat, cu picioare curate, să nu fie prea lacom la mâncare, dar nici cei care sunt prea pretenţioşi nu îmi plac, cei care mănâncă cu poftă orzul sunt cei mai favorizaţi de mine. Mai servesc seara şi circa un sfert de porţie de porumb, prefer şi de această dată pe cei care nu se înghesuiesc prea tare şi se satură printre primii. Mereu am câteva exemplare care nu iau nici un bob din palmă, cu toate că nu sunt exagerat de fricoşi, sunt numai prudenţi. De obicei sunt şi ei printre cei mai stabili la concursuri lungi.
- Luând în mână mă uit la starea remigelor primare, greutatea porumbelului, starea musculaturii, condiţia fizică, luciul ochilor, temperatura picioarelor, echilibrul porumbelului ţinut în mână. Caut să depistez eventualele pene rupte, cei care au coada sau aripa murdară, de obicei nu vor fi printre câstigători, faptul că au boxa la un nivel mai jos şi cei deasupra îi murdăresc nu este o scuză. În timpul iernii, cred că din cauza lipsei de mişcare şi fiindcă sunt mai rar prinşi, de obicei musculatura nu este aşa elastică ca şi vara. Nu consider o greşală capitală dacă porumbelul este mai îngrăşat, în schimb cei slăbiţi nu mă încântă. Mă uit mereu şi la curăţenia picioarelor, cei cu picioare murdare trezesc suspiciune în mine asupra viitorul lor.
- După ce îi dau drumul urmăresc cum reacţionează la examenul tocmai terminat. Îmi plac porumbeii care nu par speriate, chiar dacă erau cam nervos cât timp erau prinşi, începe să turuie, sau ia o poziţie de apărare a boxei.
- Fulgii căzuţi dimineaţa, în toate că este iarnă, denotă o stare de sănătate bună.
Am început vaccinarea contra paramixoviroză, deocamdată nu la ai mei, dar în curând vine şi rândul lor. Prima dată le dau LaSota în apă de băut până la 5 doze de găină pentru un porumbel, cu 10-12 zile înainte de vaccinare cu Paramixovacol.
În postările următoare am să vă prezint câteva exemplare şi prognosticul meu pentru ei, de la care aştept rezultate în anii următori. Sunt bune asemenea prognostice, fiindcă de multe ori nu se adeveresc şi aşa îmi dau seama cât de puţin mă pricep la secretele porumbeilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu